Marius Munteanu

(1920-2005)

Data si locul nașterii:
21 august 1920, Murani, judcţul Timiș.

Scoala/studii:
Școala primară in satul natal; studii gimnaziale si liceale la Liceul ,,C D, Loga” Timișoara, $coala Normala (finalizarea liceului și bacalaureatului – la ,,C.D. Loga”). Urmează Academia Teologică Oradea-Timișoara (1940-1945), Facultatea de $tiinte Juridice a Universității din Cluj (1945-1947, de unde e exmatriculat, ,,pe criteriul luptei de clasa”.

Profesia/ocupaţia:
Profesor la Școala elementară din Rusca Montană ( județul Caraș-Severin, 1948-1953). Bibliotecar la Institutul Interegional de Perfecţionare a Cadrelor Didactice din Timişoara în paralel specializându-se, astfel incât poate fi incadrat ca profesor la Școala Pedagogică din Timişoara. Dar in 1953 I se desface contractul de muncă pentru că, din nou, este declarat (tot pe ,,criterii de clasă”) ca indezirabil în munca de educație. Reîncadrat însă în învățământul special, se specia- lizează (la nivel postuniversitar) ca profesor de psihologie (defectolog) predând la Școala Profesională Specială nr. 2 din Timișoara, unde funcționează până la pensionare (1980)

Volume:
A publicat volumul Cântări dă noapce bună (Timişoara, Editur-Facla, 1984). După 1989, poezia lui a prilejuit inițierea seriei Literatură dialectală” a Editurii Marineasa din Timişoara. Astfel a apărut volumul Marius Munteanu, Poezi, Timişoara, Editura Marineasa, 2003 (însoțit de un C.D. cu aproape toate poeziile în recitarea autorului) și postum, în aceeasi serie, „Literatură dialectala”, volumul Lumea asta – nu-i a bună! (Editura Marineasa, Timişoara, 2005). În 1986, Editura Facla îi publică lui Marius Munteanu o plachetă de Parodii.

Colaborări/cenacluri:
A fost membru remarcabil al cenaclurilor timişorene ”Ridendo”, ,,Pavel Bellu”; iar în ianuarie 1991 a fost inițiatorul Cenaclului radiofonic ,, Gura Satului” de la Radio Timişoara,membru fondator și membru de onoare al Asociației Scriitoilor în Grai din Banat. A făcut parte din redacțiile mai multor publicaţii timişorene: ,,Vestul” (1938-1945 și la reapariție, după 1989); „. Voința Banatului` (1935-1940); ,,Cuvântul satelor” (1937-1939); ,,Vrerea”; ,,Fruncea (la aceasta din urmă publicând și încercări poetice).
A colaborat, zeci de ani (din 1936, anul debutului) până la sfårșitul vieţii la numeroase publicaţii (în special locale), precum: , Ţara visurilor noastre” (Timișoara); ,,Generaţia de mâine” (Oraviţa); ,,Primăvara Banatului” (Lugoj); ,.Izvoraşul (Bistrița, Mehedinți); ,Cuvântul satelor”, apoi la pagina de umor (cât a existat!) din ,,Drapelul roșu”, iar după 1989, pe lângă reapărutul cotidian din Timișoara al Partidului Naţional Tărănesc, ,,Vestul” (unde a fost secretar de redacţie si redactor șef), a avut o contribuție deosebită la periodicul ,,Foaia bănăţănilor”, publicaţie a Asociației , Tot Banatu-i fruncea” întemeiată de revoluţionarul Ioan Savu (1991).

Din ” Antologia Literaturii Dialectale Bănățene” Prof univ I.V. Boldureanu, Contemporanii.